Acasa | Actualitate | Centrul vechi al orașului Buzău, din paragină a ajuns un kitsch ordinar!

Centrul vechi al orașului Buzău, din paragină a ajuns un kitsch ordinar!

10612681_1469928593295118_8805349205350401383_n

Mulți, în naivitatea lor, au crezut că prin reabilitarea centrului vechi al orașului Buzău, situat de-a lungul actualei străzi Cuza Voda, se va aduce in contemporaneitate măcar ceva din imaginea unei străzi de târgusor de provincie antebelic, respectiv, interbelic. Ne îndoim categoric de faptul că firma care a realizat proiectul a fost prea interesată să culeagă informațiile istorice necesare despre imaginea Buzăului de altădata, să le analizeze cu profesionalism și să-și orienteze proiectul de reabilitare spre o reconstituire cât mai fidelă a imaginii vechiului centru urban.
Reabilitarea străzii istorice s-a facut, se pare, după criteriul bunului plac, la care s-au mai adaugat cateva spoieli cu var la fațadele clădirilor. Si cu ce folos? Clădirile au rămas într-un grad avansat de degradare, fără să mai vorbim despre curțile interioare și despre pivnițele vechi ale imobilelor, acestea din urmă fiind sufocate de gunoaie, niște adevărate focare de infecție. Imobilele din strada Cuza Vodă par a sta resemnate, în așteptarea primului cutremur, care să le transforme în mormane de moloz.

Dacă ne raportăm strict la proiect, ar fi trebuit să vedem, în anumite locuri, niște plăcuțe cu informatii despre istoricul zonei, dar și alte amănunte despre viața economică și socială care se derula in acest spațiu urbanistic. Din păcate, plăcutele au dispărut în gaura neagră a timpului. Este incă o dovadă că nu s-au sinchisit prea tare să-și adune un portofoliu cu informații istorice. Ne mai putem întreba dacă toate piesele de mobilier urban amplasate sunt ele la numărul fixat, conform proiectului de rebilitare sau dacă nu cumva ar trebui să apelăm la matematica deficitară a ipistatului Pristanda, din celebra comedie a lui nenea Iancu? Deh, vorbește lumea asta păcătoasa prin târg că…
Pășind pe strada veche a târgușorului provincial de altădată, te intrebi, fara doar și poate: ce caută pe acolo acele băncuțe de piatră, balustradele de fier forjat, pavelele luminoase și bazine cu apă? Mai găsim niște ceasuri și niște felinare cu ceva fason de epocă. Sunt oare dalele de granit în culori diferite, așa cum era prevăzut în caietul de sarcini? Asta ca să nu mai spunem că au fost prost fixate și ciobite încă de la inceput. Colac peste pupăză, mai vedem și un foișor, acoperit total inestetic, cu tabla zincată. Ciudat lucru însă: unde să fi existat în realitățile de epocă această piesă de mobilier urban? Cine știe?! Poate că istoricii noștri locali or fi avut mai bine conturată harta de imagini a vechii străzi, iar noua ne-a scapat aspectul.
Totuși, ce are în comun această reabilitare cu centrul vechiului târgușor de provincie? Este de ajuns să faci o trecere în revistă prin cărțile postale de epocă și poți vedea că ceea ce se prezintă acum drept imagine a unui centru urban istoric nu are nimic în comun cu imaginea de altădată. Era de preferat simplitatea. Piatra cubică istorică de pe strada Cuza Vodă reconstituită ar fi fost de ajuns și câteva felinare simple, nesofisticate, așa cum se văd în cărțile poștale. Bazine cu apă? De unde or fi fost scoase? O carte poștală veche prezintă o cișmea publica, prevăzută cu un stâlp și un felinar pentru iluminat, în jurul căreia se află un grup de târgoveți cu butoaie și cofe, veniți spre a se alimenta cu apă.
Pentru parfumul vechii străzi comerciale, parterul imobilelor putea fi decorat cu niște firme de epocă, amintind de vechile magazine; standuri cu marfa expusă la intrarea in magazine, amplasate pe perioadele de timp în care nu sunt intemperii; câteva diorame cu manechine de negustori și băieți de prăvălie, în așteptarea mușteriilor și, de ce nu, o trăsură de epocă avaând întregul ei echipaj reconstituit, care să pară a fi în trecere pe strada târgușorului de altădată. În rest, nimic mai mult. Simplu, autentic și cred că mult mai economic.
Se putea opta pentru crearea unei imagistici a orașului vechi, prin reconstituire cât mai fidelă, pentru un spațiu al unui muzeu viu, bine integrat în realitățile modernității. Clădirile și curțile interioare ale acestora trebuiau reabilitate cu seriozitate. Trecătorul și turistul ar fi putut pătrunde pe sub arcade, în intimitatea unor imobile negustorești, care, odată igienizate, ar fi făcut loc unui aer curat, cu parfum de trecut. Cert este că așa-zișii nostri istorici locali consacrați nu au avut ceva de vociferat, iar marea reabilitare, extrem de bănoasa, a mers mai departe. Ceea ce a rezultat este însă un mare kitsch în aer liber și o probă de lipsă de viziune și de incultură. Dar altfel, cum să se mai pape câteva milionașe de euro?

Comentarii

Comentarii

Powered by themekiller.com anime4online.com animextoon.com apk4phone.com tengag.com moviekillers.com