Acasa | Actualitate | Buzăul care doare. Aventuri nedorite prin Monteoru

Buzăul care doare. Aventuri nedorite prin Monteoru

MmYzNTE3YTg5ODFiMzI1ZmJkZDMyMmJjYzVmMjcx.thumb

Profitând de cele câteva zile libere, mi-am permis o ieșire din cotidian și m-am lăsat convinsă de câteva prietene să facem o mică plimbare. Așa se face că mi-am luat soțul de mână și ne-am oprit câteva ore prin stațiunea Sărata Monteoru. Trebuie să recunosc că nu eram o fană înrăită a unor astfel de ieșiri, iar cele întâlnite acolo nu m-au făcut să-mi schimb părerea.

Timpul petrecut în stațiune a fost suficient pentru a da un tur cuprinzător câtorva puncte de atracție. Impresia generală este că stațiunea are potențial de dezvoltare dar acesta nu este exploatat suficient. În primul rând, gunoaiele sunt aruncate mai peste tot, fiind o prezență inestetică pe tot cuprinsul stațiunii. În al doilea rând, sunt urme de huliganism vizibile atât în parcul  de joacă pentru copii cât și în foișorul de lângă acesta. Nu știu ce fac autoritățile locale în prevenirea acestor acte antisociale, dar, concret, pare că nu se implică deloc în păstrarea unui aspect estetic plăcut al stațiunii. Mai ales că un sistem de supraveghere nu este nici scump și este mai mult decât justificat într-o stațiune. Pe de altă parte, un grup simpatic de localnici de la unul din barurile stațiunii, din vorbă-n vorbă, ne-au dezvăluit că în fiecare noapte, după miezul nopții, încep adevărate curse de raliuri prin mica stațiune, ce deranjează liniștea localnicilor dar și a vizitatorilor. Și, mai spuneau acei localnici, că poliția nu face nimic pentru că primarul i-ar proteja pe turbulenți. Acuma, nu știu dacă cele semnalate sunt întrutotul adevărate dar parcă se leagă cumva. Gunoaie aruncate haotic, coșuri de gunoi care dau pe dinafară, foișor de relaxare distrus și murdar și nicio sancțiune. Parcă edilului nici nu-i pasă. Iar dacă mai pui că la Monteoru a avut loc luna aceasta și festivalul Buzău Fest, patronat de Consiliul Județean, parcă ar fi trebuit mai multă implicare a autorităților locale, tocmai pentru a profita de acest prilej.

Să lăsăm, deocamdată, autoritățile să-și bată capul cu problemele lor și să trecem puțin și pe la masă, pentru că mi s-a făcut foame. Am ales ca loc de servire a mesei Hotel Cazino Monteoru. Imediat ce ne-am așezat la masă a venit un chelner care ne-a dat meniurile. După acest moment, până am primit ceva a fost o adevărată aventură. După mai bine de jumătate de oră de așteptare, soțul unei prietene a oprit un chelner pentru a ne lua comanda. Așteptați vă rog, a fost răspunsul acestuia. După încă vreo cincisprezece minute, același soț iritat s-a dus la bar să ia măcar niște băuturi. Inițial i s-a spus să aștepte, dar, după ce a făcut ceva tărăboi, a fost ”servit„ cu câteva sticle de suc, câteva de apă și câteva cafele. Ne-am băut netulburați băuturile și nimeni nu s-a sinchisit să ne ia comanda pentru mâncare. Mă uitam în jur și vedeam, pe de o parte, neputința, nepriceperea și insolența chelnerilor, și, pe de altă parte, nemulțumirile, vociferările și iritarea celor care veniseră, ca și noi, să comande ceva, fie mâncare, fie băutură. Chelnerii se tot învârteau pe la mese, dar fără prea mare spor. Și erau vreo 7-8. După mai bine de o oră și ceva, ne-am ridicat de la masă, la fel de flămânzi și am plecat spre alt restaurant să comandăm ceva de mâncare. O prietenă mi l-a arătat pe patron care s-a aflat tot timpul în interiorul restaurantului și care nu se sinchisea deloc de ce se întâmplă în propria ogradă. Chiar nu-i păsa. Am văzut la acest individ, o atitudine de bulibașă comunistă de baltă. Mie, mi-a lăsat impresia de nepricepere și dispreț. Am văzut la viața mea mulți patroni care se implicau activ în propriile afaceri, fie muncind cot la cot cu angajații, fie supraveghindu-i pe aceștia și corectându-le comportamentul. Dar așa ceva, mărturisesc că nu am întâlnit. Să stai la masă, ca patron, să vezi că lumea este nemulțumită și să fii un simplu spectator? De fapt, ce zic? Prietena mi-a mai zis că ospătarii făcuseră vreo câteva curse la masa patronului cu mâncare și băutură, cât timp la noi nu venise nimeni. Adică, tu, ca patron, vezi că ai clienți care așteaptă, și le mai și încurci programul chelnerilor chemându-i la tine cu mâncare și băutură, în loc să-i iei la șuturi să se miște mai repede. Este peste puterile mele de înțelegere și acceptare un asemenea comportament. Mi-a venit așa să mă duc să-l scuip pe acest individ, dar m-au oprit prietenii care mi-au zis că n-are niciun rost. Și cred că au făcut bine, căci mi-am amintit niște versuri scrise de Păstorel Teodoreanu care sunau cam așa ”Cu prostul care n-are școală/ Te lupți puțin și-ai câștigat/ Dar duci o luptă colosală/ Cu prostul care are școală.” Așa că am lăsat prostul la masă cu școala lui de gândire stricată și am servit liniștiți masa în altă parte. Iar banii noștri au ajuns la alții care i-au meritat. Și nu cred că am fost singurul caz. Până la urmă banii ar trebui lăsați celor  care îi merită pentru că și-i doresc și chiar muncesc cu drag pentru ei.

 

Magda Vlad

Comentarii

Comentarii

Powered by themekiller.com anime4online.com animextoon.com apk4phone.com tengag.com moviekillers.com