Acasa | Actualitate | Boşcodeală strâns cu uşa de portărei. Fostul primar, executat silit de Fisc

Boşcodeală strâns cu uşa de portărei. Fostul primar, executat silit de Fisc

02-boscodeala-boscodealaro-465x390

Probleme tot mai mari pentru fostul primar al Buzăului. După acţiunile în instanţă ale Primăriei Buzău pentru recuperarea unor prejudicii constatate, de-a lungul timpului, de Curtea de Conturi, Constantin Boşcodeală este executat de Fisc. Nu este clar încă dacă i s-au poprit veniturile sau a fost instituit sechestru pe bunurile personale pentru acoperirea prejudiciului din dosarul Gloria, în care fostul primar al Buzăului a fost condamnat, definitiv, anul trecut, la trei ani de închisoare cu suspendare, de un complet de doi judecători de la Curtea de Apel Braşov care a decis confiscarea specială de la acesta a sumei de 821.496,32 lei şi echivalentul în lei la data plăţii a sumei de 9377,5 euro.

Pe rolul Judecătoriei Galaţi a fost  înregistrată în data de 6 martie o contestaţie la executare, depusă de Constantin Boşcodeală, la un dosar de executare din 2016, intimat fiind A.N.A.F. – Direcţia Generală Executări Silite Cazuri Speciale – Serviciul De Executări Silite Cazuri Speciale Regional Galaţi.

Potrivit Ordinului nr. 3.418/2016, care aduce unele modificări şi completări Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.744/2015 privind stabilirea cazurilor speciale de ­exe­cutare silită, precum şi a structurilor abilitate cu ducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii şi efectuarea procedurii de executare silită, prin cazuri speciale de executare silită se înţelege ,,punerea în aplicare a dispoziţiilor legale în materie de executare, generată de hotărârile judecătoreşti definitive pronunţate în materie penală, prin care s-a dispus recuperarea unor creanţe bugetare de la debitori persoane fizice, juridice sau de la orice alte entităţi, cu excepţia hotărârilor judecătoreşti definitive pronunţate în materie penală prin care s-a dispus doar recuperarea unor cheltuieli judiciare care se pun în executare de către organele fiscale centrale competente cu atribuţii în administrarea creanţelor bugetare, înscrisurile emise în materie penală de către instanţele de judecată sau de către alte organe competente potrivit legii, privind ducerea la îndeplinire de către organele de executare silită din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală a măsurilor asigurătorii sau, după caz, de ridicare a acestora sau alte titluri executorii prin care se stabilesc dobânzi, penalităţi de întârziere, majorări de întârziere sau alte sume, dispuse, dar neindividualizate, prin hotărâri judecătoreşti definitive pronunţate în materie penală, inclusiv cele prin care se stabileşte cuantumul cheltuielilor de executare silită, cele prin care se stabileşte suma reprezentând diferenţa de preţ şi/sau cheltuielile prilejuite cu urmărirea bunului, precum şi deciziile de atragere a răspunderii solidare emise conform legii în scopul recuperării creanţelor bugetare stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive pronunţate în materie penală“.

Astfel, cel mai probabil, ar putea fi vorba despre recupe­rarea prejudiciilor în dosarul Gloria.

În dosarul Gloria, procurorii au pus sechestru asigurator pe mai multe terenuri, imobile şi pe o maşină, aflate în proprietatea sau în coproprietatea lui Boşcodeală. Printre bunuri se află şi o vilă la Năvodari, zona Mamaia, unde fostul primar al Buzăului s-a retras vara trecută. Reamintim că, anul trecut, completul de la Curtea de Apel Braşov care l-a condamnat definitiv pe Constantin Boşcodeală în dosarul Gloria a menţinut măsurile asigurătorii luate prin ordonanţa procurorului din data de 20 martie 2012 în dosarul nr. 87/P/2010 al Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Ploieşti până la concurenţa sumei de 821.496,32 lei şi a echivalentul în lei la data plăţii a sumei de 9377,5 euro şi dispune ridicarea măsurii asi­gurătorii a sechestrului pentru ce depăşeşte această sumă.

Aceleaşi bunuri sunt însă sub sechestru asigurator şi în celălalt dosar în care fostul edil al oraşului este judecat la Tribunalul Dâmboviţa pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, prin îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu şi prin încălcarea dispoziţiilor legale în materia fondului funciar,  în legătură cu trecerea unui teren de 33 de ha din din domeniul public al statului, în domeniul privat al municipiului Buzău. Terenul respectiv se afla în administrarea Staţiunii de ­Cer­cetare pentru Legumicultură Buzău, fiind destinat exclusiv activităţii de cercetare şi produ­cerii de seminţe şi material săditor din categorii biologice superioare şi, potrivit legii, nu putea face obiectul unei asemenea operaţiuni. Potrivit procurorilor DNA, primăria Buzău ar fi trebuit, de fapt, să primească o suprafaţă administrată de S.C. SERIBUZ SA Buzău, însă, cum terenul prezenta un potenţial economic scăzut, s-a făcut în aşa fel încât să se obţină o suprafaţă de teren mult mai valoroasă din punct de vedere al amplasamentului, situată în imediata apropiere a cartierelor oraşului, pe care să poată fi construite obiective economice de către investitori (aşa cum s-a şi întâmplat în realitate) şi nu într-o zonă de la intrarea în municipiu, lângă o cale ferată unde se aflau de fapt terenurile S.C. SERIBUZ SA ce ar fi trebuit predate.

Pentru această retrocedare dubioasă, Constantin Boşco­deală a fost trimis în judecată împreună cu Viorica Stana, la acel moment director al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Buzău şi cu Nicolae Trandafir, la acel moment director al Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău. Faptele celor trei au avut ca rezultat prejudicierea statului român cu suma de 12.720.000 lei, reprezentând contravaloarea terenului de 33 ha. preluat nelegal, aflat în domeniul public al statului, destinat exclusiv activităţii de cer­cetare şi producerii de seminţe şi material săditor din categorii biologice superioare la nivelul Staţiunii de Cercetare pentru Legumicultură Buzău şi exceptat de lege de la reîntregirea izlazului comunal, precum şi prejudicierea Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, prin lipsa de folosinţă a suprafeţei res­pective, cuantificată de reprezentanţii săi legali la ­va­loarea de 11.528.760 lei.

Statul român, prin Agenţia Domeniilor Statului Bucureşti, s-a constituit parte civilă în cauză.

Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 11.528.760 lei.

În cazul lui Boşcodeală, procurorii au dispus luarea măsurii asigurătorii, constând în indisponibilizarea, prin instituirea sechestrului asupra următoarelor bunuri mobile şi imobile:

• imobil – casă de locuit si­tuat în municipiul Buzău, cu suprafaţă construită desfăşurată de 218,39 mp., cota de 1/2;

• apartament situat în municipiul Buzău, cu suprafaţa utilă de 72,27 mp.

• apartament în municipiul Buzău, cu suprafaţa utilă de 43,84 mp., cota de 1/2;

• suprafaţa de 48.702,00 mp. teren arabil situat în extravilanul comunei Amaru, judeţul Buzău,

• suprafaţa de 68.995,00 mp. teren arabil situat în extravilanul comunei Amaru,

• suprafaţa de 50.004,00 mp. teren arabil în extravilanul comunei Amaru, judeţul Buzău – cota de 1/2,

• suprafaţa de 50.000,00 mp. teren arabil în extravilanul comunei Amaru, judeţul Buzău, – cota de 1/2,

• suprafaţa de 40.800,00 mp. teren arabil în extravilanul comunei Amaru, – cota de 1/2;

• imobil situat în oraşul Năvodari, zona Mamaia, format din teren intravilan în suprafaţă de 194 mp. şi casă de vacanţă formată din 3 camere şi dependinţe cu suprafaţa construită de 81 mp. – cota de 1/2;

• teren în suprafaţă de 2.930 mp. pădure, situat în extravilanul comunei Stâlpu, judeţul Buzău, cota de 1/2;

• teren în suprafaţă de 670 mp. păşune situat în extravilanul comunei Merei, judeţul Buzău, cota de 1/2;

• autoturism marca BMW 525 I,

• remorcă transport ambarcaţiuni marca UMBRA RIMORCHI URIM 5B/M,

Procedura devine astfel mai complicată şi rămâne de văzut care va fi decizia instanţei de la Galaţi.

Prejudicii de miliarde sub mandatul lui Boşcodeală

De altfel, Camera de Conturi Buzău a pus în sarcina noului Executiv al Primăriei Buzău recuperarea prejudiciilor aduse bugetului local de către primarul Constantin Boşco­deală şi de acoliţii acestuia, sume importante de bani publici cheltuite ilegal de-a lungul anilor, în folosul găştii din jurul său. Mai precis, instituţia de control financiar a emis, la sfârşitul lunii iulie 2016, o decizie de prelungire a termenului de realizare a măsurilor dispuse în urma unui control efectuat în urmă cu doi ani, ,,până la recuperarea integrală a ­pre­ju­diciilor şi veniturilor (…) având în vedere că, până la data controlului, niciuna dintre măsuri nu a fost adusă la îndeplinire”. Cu alte cuvinte, întrucât, în bunul obicei al administraţiei Boşcodeală, toate constatările Camerei de Conturi Buzău au fost tratate cu indiferenţă, inspectorii financiari au dispus ca recuperarea pre­judiciilor aduse bugetului local până în anul 2014 să cadă în sarcina noii conduceri din Pala­tul Comunal. Astfel că, noua administraţie a deschis deja mai multe procese prin care va încerca să recupereze prejudiciile constatate de Curtea de Conturi şi, în unele cazuri, consfinţite de instanţele de judecată.

Despre constatările Curţii de Conturi la Primăria Buzău în urma controlului efectuat în anul 2014, presa locală a scris pe larg la timpul respectiv. Însă, acum, o parte dintre acţiunile, respectiv inacţiunile fostului primar Constantin Boşcodeală vizavi de constatările inspectorilor financiari se văd în cu totul altă lumină.

Este de la sine înţeles de ce fostul primar nu a mişcat niciun deget pentru a pune în aplicare  decizia Curţii de Apel Ploieşti, definitivă şi irevocabilă, prin care el însuşi, alături de directorii Ion Ene şi Ion Gegea, era obligat, la plata, în solidar, a sumei de peste un milion lei (10 miliarde lei vechi), reprezentând drepturi de personal acordate ilegal, chiar cu riscul comiterii infracţiunii de nerespectare a unei hotărâri judecătoreşti.

În schimb, alte informaţii conţinute în respectiva decizie sunt de-a dreptul năucitoare. Astfel, conform constatărilor Camerei de Conturi, în perioada 2010-2012, municipalitatea nu a urmărit şi încasat dividendele cuvenite de la Compania de Apă S.A. Buzău şi S.C. Trans Bus S.A. Buzău, societăţi la care entitatea este acţionar unic sau majoritar. Conform inspectorilor financiari, suma de recuperat se ridică la 5,65 milioane lei, respectiv 56,5 miliarde lei sau aproape 1,3 milioane euro, din care grosul revine Companiei de Apă. Primăria a contestat în instanţă decizia iniţială a Curţii de Conturi, ceea ce înseamnă că Boşcodeală a ţinut cu tot dinandinsul să facă un cadou de peste un milion de euro – bani care se cuveneau bugetului local – companiei conduse de prietenul său Ionel Tescaru.

În conformitate cu acelaşi raport al inspectorilor financiari ai Camerei de Conturi, în anul 2013, municipalitatea buzoiană a mai făcut un mic cadou companiei conduse de Ionel Tescaru: au fost contractate şi achitate nelegal lucrări de înlocuire a reţelei de apă în valoare de 1,450 milioane lei, un ,,mizilic“ de peste 325.000 de euro, deşi ­exe­cutarea acestor lucrări intra în sarcina Companiei de Apă Buzău, entitate căreia i-a fost delegată gestiunea serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare.

Astfel se strânge laţul în cazul fostului primar al Buzăului care ar putea fi obligat să plătească prejudicii imense care ar putea depăşi valoarea bunurilor deţinute.

I-a găsit sau nu Tescaru loc de muncă la RAJA Constanţa?

Surse bine documentate susţin că relaţia de prietenie dintre Constantin Boşcodeală şi managerul Companiei de Apă, Ionel Tescaru, nu ar fi avut, de fapt, drept punct culminant inventarea unui contracandidat pentru actualul primar social-democrat Constantin Toma şi susţinerea acestuia în timpul campaniei electorale, ci găsirea unui loc de muncă călduţ pentru fostul edil, scos afară din Pala­tul Comunal de Justiţie, prin condamnarea sa la trei ani de închisoare cu suspendare în Dosarul ,,Gloria”. Aceleaşi surse spun că Tescaru ar fi făcut jocurile pentru ca Boşcodeală să fie angajat la RAJA Constanţa, cel mai mare operator regional din România în domeniul alimentării populaţiei cu apă potabilă şi al epurării apelor uzate, cu peste 4 milioane de beneficiari în timpul sezonului estival, şi care deserveşte peste 3 milioane de locuitori din judeţele Constanţa, Ialomiţa, Ilfov, Călăraşi, Dâmboviţa, Braşov şi Prahova, companie condusă de Felix Stroe, preşedintele organizaţiei judeţene a PSD Constanţa, aflat în strânsă relaţie de colaborare cu managerul Companiei de Apă Buzău: primul este preşe­dintele Asociaţiei Române a Apei, unde al doilea este vicepreşe­dinte, iar Tescaru conduce Patronatul Apei, structură care îl are ca vicepreşe­dinte pe Stroe.

Fostul primar Constantin Boşcodeală a negat însă cu tărie că ar fi angajat al RAJA Constanţa, variantă care pare a fi împărtăşită şi de surse de la malul mării, care susţin că Felix Stroe nu ar face o asemenea mişcare decât dacă ar fi sarcină directă de la Liviu Dragnea. Dar cum Liviu Dragnea şi Constantin Boşcodeală au fost colegi de facultate, la Transporturi, în Politehnica bucureşteană…

Comentarii

Comentarii

Powered by themekiller.com anime4online.com animextoon.com apk4phone.com tengag.com moviekillers.com